JustPaste.it

 

 

JUNIMEA ȘI MARII CLASICI

TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ

CLASA a XI-a

Prof. Ardeleanu-Blaga Nicuța

Colegiul de Industrie Alimentară „Elena Doamna” Galați

 

               *Citiți cu atenție următoarele întrebări și încercuiți varianta corectă:

 

1.     Între tinerii intelectuali care au fost membrii fondatori ai Societății „Junimea” s-au  aflat:

a.      Vasile Alecsandri, Petre Carp, Iacob Negruzzi

b.     Mihail Kogălniceanu, Vasile Pogor, Teodor Rosetti

c.      Vasile Pogor, Teodor Rosetti, Iacob Negruzzi

 

2.     Revista Societății „Junimea” s-a  numit:

a.      Dacia literară

b.     Convorbiri literare

c.      Sburătorul

 

3.     Societatea „Junimea  mai deținea, printre altele, în patrimoniul său:

a.      O sală de spectacole, o tipografie și o librărie

b.     O tipografie, o librărie și o revistă

c.      Un spațiu pentru conferințe, o revistă și o tipografie

 

4.     A fost considerat „spiritus rector” al junimiștilor:

a.      Titu Maiorescu

b.     Mihai Eminescu

c.      Ion Creangă

 

5.     Funcția de redactor-șef al revistei Societății „Junimea” a fost deținută de:

a.      Vasile Pogor

b.     Petre Carp

c.      Iacob Negruzzi

 

6.     M. Eminescu trimite de la Viena către revista Societății „Junimea” următoarele trei poezii (1870):

a.     Luceafărul, Mortua est, Epigonii

b.     Mortua est, Epigonii, Venere și Madonă

c.      Epigonii, Scrisoarea I, Memento mori

 

7.     Titu Maiorescu  analizează condiția materială și totodată condiția ideală a operei literare (în termeni hegelieni) în studiul:

a.     Eminescu și poeziile lui

b.     Beția de cuvinte

c.      O cercetare critică asupra poeziei noastre de la 1867

 

8.     Problema formei fără fond este dezbătută de Titu Maiorescu în studiul:

a.     Comediile d-lui Caragiale

b.     În contra direcției de astăzi în cultura română

c.      Direcția nouă în proza și poezia română

 

9.     Revista „Convorbiri literare” a apărut în anul:

a.      1867

b.     1840

c.      1918

 

10.  Titu Maiorescu dezbate problema moralității în artă în termeni kantieni în studiul:

a.     Beția de cuvinte

b.     Direcția nouă în poezia și proza română

c.      Comediile d-lui Caragiale

 

11.  Prima creație a „Luceafărului literaturii române” sub numele de Mihai Eminescu a fost:

a.     De-aș avea

b.     Lăcrămioarele învățăceilor gimnaziști

c.      O,mamă…

 

12.  Poetul Mihai Eminescu s-a împrietenit la Viena cu:

a.      I. L. Caragiale

b.     Ion Creangă

c.      Ioan Slavici

 

13.   În ce calitate îl va cunoaște M. Eminescu pe marele povestitor la întoarcerea în țară?

a.      Ca jurnalist/ gazetar

b.     Ca revizor școlar

c.      Ca bibliotecar

 

14.    M. Eminescu  va colabora la redacția ziarului „Timpul”, când va scrie și publica majoritatea articolelor sale politice, cu:

a.      Ioan Slavici și I. L. Caragiale

b.     Titu Maiorescu și Ion Creangă

c.      Ion Creangă și I. L. Caragiale

 

15.   Recunoașteți poezia din care sunt extrase versurile:

Nu credeam să-nvăț a muri vreodată

 Pururi tânăr, înfășurat în manta-mi

 Ochii mei înălțam visători

                           La steaua singurătății.”

a.     Scrisoarea III

b.     Floare albastră

c.      Odă (în metru antic)

 

16.  Criticul literar Titu Maiorescu consideră că poetul Eminescu a fost o personalitate copleșitoare, care i-a impresionat pe contemporani prin:

a.      Curiozitate intelectuală, memorie, cultură de nivel european

b.     Farmecul limbajului, avere  materială, inteligență

c.      Memorie, curaj, cultură

 

17.  Chiar dacă Eminescu se proclamă un poet romantic, în opera sa se îmbină idei estetice aparținând mai multor curente, printre care:

a.      Simbolism și impresionism

b.     Impresionism și expresionism

c.      Clasicism și romantism

 

18.  În care dintre poeziile de mai jos descoperim mitul erotic al Zburătorului?

a.     Luceafărul, Călin (file din  poveste)

b.     Floare albastră, Scrisoarea I

c.      Scrisoarea III, Crăiasa din povești

 

19.  Supratema creației eminesciene este:

a.      Moartea

b.     Timpul

c.      Istoria

 

20.  Poemul „Luceafărul” are ca punct de plecare următorul basm popular cules de germanul Kunish aflat în peregrinări prin Țările Române:

a.     Călin nebunul

b.     Prâslea cel Voinic și merele de aur

c.      Fata din grădina de aur

 

21.  Prima interpretare a poemului „Luceafărul”, ca alegorie: „ Iar înțelesul alegoric (…) este că dacă geniul nu cunoaște moarte și numele lui scapă de noaptea uitării, aici pe pământ, nici e capabil de a ferici pe cineva, nici capabil de a fi fericit. El n-are moarte, dar n-are nici noroc” aparține lui:

a.      G. Călinescu

b.     M. Eminescu

c.      Titu Maiorescu

 

22.  Sinteză a creației eminesciene, „Luceafărul”, cuprinde între principalele teme:

a.      Problematica omului de geniu și iubirea

b.     Istoria și natura

c.      Timpul și istoria

 

23.  Numele mitologic al Luceafărului-Hyperion este cunoscut doar de:

a.      Fata de împărat

b.     Cătălina

c.      Creatorul/ Demiurgul

 

24.  În versurile „Nu e nimic și totuși e/ O sete care-l soarbe,/ E un adânc asemene/ Uitării celei oarbe” (Luceafărul), Eminescu prezintă:

a.      Haosul primordial

b.     Imagini apocaliptice

c.      Mediul în care trăiește Cătălina

 

25.  Întâlnirea dintre Luceafăr și fata de împărat are loc:

a.      În realitate

b.     În visul fetei de împărat

c.      În codru

 

26.  Aprecierea critică previzionară:  Pe cât se poate omenește prevedea, literatura poetică română va începe secolul al XX-lea sub auspiciile geniului lui și forma limbei naționale, care și-a găsit în poetul Eminescu cea mai frumoasă înfăptuire până astăzi, va fi punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a vestmântului cugetării românești” aparține lui:

a.      G. Călinescu

b.     Tudor Vianu

c.      Titu Maiorescu

 

27.  Înaintașul legitim al povestitorului Ion Creangă este cronicarul moldovean:

a.      Ion Neculce

b.     Miron Costin

c.      Grigore Ureche

 

28.  Oximoronul cuprins în numele personajului Harap-Alb sugerează:

a.      Condiția umană

b.     Contrastul dintre puritatea spirituală a eroului și situația umilă în care se află temporar

c.      Un simplu joc de cuvinte

 

29.  Termenul german de bildungsroman conferit și basmului „Povestea lui Arap-Alb” se traduce prin:

a.      Roman al formării, al inițierii

b.     Roman de aventuri

c.      Roman fluviu

 

30.  Între comediile lui I. L. Caragiale se află:

a.     O scrisoare pierdută, D ale carnavalului, Domnu Goe

b.     O noapte furtunoasă, O scrisoare pierdută, D ale carnavalului

c.      Domnu Goe, O scrisoare pierdută, Conu Leonida față cu Reacțiunea

 

31.  Purtătorul de mesaj al comediei „O scrisoare pierdută” este:

a.      Pristanda

b.     Zoe

c.      Cetățeanul turmentat

 

32.  Afirmația: „Există la Caragiale un umor inefabil ca și lirismul eminescian, independent de orice observație ori critică, constând în caragialism, adică într-o manieră proprie de a vorbi” aparține lui:

a.      G. Călinescu

b.     G. Ibrăileanu

c.      Tudor Vianu

 

33.  Cuvintele memorabile sub semnul cărora se află întreaga creație caragialiană – „simt enorm și văd monstruos” – se regăsesc în schița:

a.     Grant Hotel „Victoria Română”

b.     Bubico

c.      Un pedagog de școală nouă

 

34.  Subiectul comediei „O scrisoare pierdută” se structurează după tehnica:

a.      Contrapunctului

b.     Labirintului

c.      Bulgărelui de zăpadă

 

35.  Opinia că „Dandanache  este mai prost decât Farfuridi și mai canalie decât Cațavencu” aparține lui:

a.      Zoe

b.     I. L. Caragiale

c.      Titu Maiorescu

 

36.  Studiul „Numele proprii în opera comică a lui Caragiale” este scris de:

a.      Garabet Ibrăileanu

b.     G. Călinescu

c.      Eugen Lovinescu

 

37.  Replica „Curat murdar!” aparține personajului:

a.      Dandanache

b.     Cațavencu

c.      Pristanda

 

38.  Ioan Slavici este scriitor:

a.      moldovean

b.     ardelean

c.      muntean

 

39.  În nuvela „Moara cu noroc” sunt pedepsite pentru păcatele lor de către însuși autor personajele:

a.      Ana, Pintea, soacra lui Ghiță

b.     Copiii, soacra lui Ghiță, Ana

c.      Ana, Ghiță, Lică Sămădăul

 

40.  Nuvela „Moara cu noroc” se încadrează în realism prin:

a.      Viziune realistă, obiectivitate, stil sobru

b.     Construcție epică riguroasă, tema istoriei, descriere amănunțită

c.      Tema iubirii, stil sobru, obiectivitate

 

 

RĂSPUNSURI CORECTE:

 

1.   c                                  11.  a                            21.  b                    31. c

2.   b                                  12.  c                           22.  a                     32. a

3.   b                                  13.  b                           23.  c                     33. a

4.   a                                  14.  a                            24.  a                     34. c

5.   c                                  15.  c                            25.  b                     35. b

6.   b                                  16.  a                            26.  c                     36. a

7.   c                                  17.  c                            27.  a                     37. c

8.   b                                  18.  a                            28.  b                     38. b

9.   a                                  19.  b                            29.  a                     39. c

10. c                                  20.  c                            30.  b                     40. a

 

 

 NOTĂ: Se acordă 2 puncte pentru fiecare răspuns corect. Din oficiu, 20 de puncte.